După ce o dronă rusească a intrat într-un bloc din Galați, iar o alta, maritimă, de proveniență ucraineană, a explodat în Portul Constanța, autoritățile române au anunțat un pachet amplu de măsuri menite să crească nivelul de pregătire al populației pentru conflictele moderne și pentru obiectele zburătoare sau plutitoare care apar neinvitate prin țară.
Cea mai importantă inițiativă este programul „Primul Binoclu”, prin care fiecare familie va putea beneficia de un binoclu, achiziționat cu sprijin de la stat. Potrivit proiectului, românii vor putea astfel să vadă de la mare distanță aparatele care le survolează locuințele și să stabilească mai ușor dacă sunt bombardați de ruși, de ucraineni sau de alte nații neprietenoase. Apoi vor suna la 112 și vor indica exact proveniența și traiectoria dronei.
„În acest moment, cetățeanul simplu vede ceva pe cer și nu știe ce este. Cu Primul Binoclu va avea termen de comparație. Oricum radarele noastre mai mult nu merg decât merg, este o măsură de prevenție, de educație civică și tehnologică. Nimeni și nimic nu poate scăpa privirilor agere ale unei pensionare, de exemplu”, au explicat reprezentanți ai Guvernului.
Președintele Nicușor Dan a venit la rândul său cu un plan ambițios și a cerut analizarea posibilității montării unor stâlpișori anti-dronă la granițele României. Surse apropiate administrației prezidențiale susțin că modelul a fost inspirat din succesul stâlpișorilor semaforizați instalați în București, care au reușit să încetinească semnificativ deplasarea mașinilor și ar putea avea același efect asupra aparatelor de zbor care nu respectă regulile.
Ministerul Apărării, condus de domnul Miruță, a anunțat și el măsuri ferme. „Toți banii din Acordul Safe vor fi direcționați pentru realizarea unei aplicații de supraveghere a spațiului aerian și maritim. Dronele care intră ilegal în spațiul aerian românesc vor fi obligate să apară online pe o declarație de traseu și să specifice în formular scopul exploziei. Cele care nu apar pe aplicație riscă sancțiuni severe și chiar distrugerea, vom ridica câte 4 avioane F-16 pentru fiecare dronă și comandant va fi pilotul care a distrus o dronă în Estonia, să nu se joace cu noi!” a declarat ministrul. „Pentru că avem probleme cu încorporările în armată și nimeni nu mai vine să se înroleze, vom pune în aplicare zicala strămoșească «Baba și Mitraliera». Am constatat că pensionarele sunt mai vigilente decât radarele și mai greu de păcălit decât sistemele noastre de apărare. Concret, pensionarele vor primi arme automate și muniție de război, cu condiția să o folosească doar împotriva dronelor, și nu dacă le deranjează cineva programul de somn al nepoțeilor, între 2 și 5 după-amiaza” a mai completat acesta.
Pentru a evita alte incidente, Inspectoratul pentru Situații de Urgență va distribui populației un ghid practic intitulat „Ce faci când cade ceva din cer și e de fier”. Broșura va conține recomandări utile, precum fotografierea exploziei din mai multe unghiuri și păstrarea resturilor până la sosirea celor șapte instituții competente să stabilească cine este competent.
De asemenea, Ministerul Mediului, condus de domnișoara Buzoianu, a solicitat ca viitoarele explozii să respecte standardele de sustenabilitate și să aibă o amprentă de carbon redusă. Oficialii au precizat că, indiferent cine lansează dronele, acestea trebuie să respecte obiectivele climatice asumate de România. „Nu ne jucăm cu încălzirea globală, trebuie să luăm măsuri, vom planta copaci chiar și în Marea Neagră dacă e nevoie, ca să oprim dronele”, a declarat ministra, vădit enervată de situație. „Am luat o hotărâre grea, dar necesară pentru siguranța națională. Toate hotelurile de pe litoral vor avea voie să deverseze din nou dejecțiile în mare. Știu că acum două luni spuneam exact contrariul, dar atunci nu aveam drone maritime. În fața noilor amenințări trebuie să ne adaptăm. Dacă până acum luptam împotriva conductelor ilegale, astăzi ele devin prima linie de apărare a țării. Patriot avem puține, dar țevi cu dejecții avem destule”, a mai declarat ministra.
Între timp, o comisie interministerială formată din 43 de experți, 12 consultanți și un grup de lucru pentru coordonarea grupurilor de lucru a început să analizeze dacă dronele reprezintă într-adevăr o problemă sau dacă este vorba doar despre o percepție amplificată de explozii. Până la finalizarea raportului, autoritățile îi sfătuiesc pe români să rămână calmi, să urmărească informațiile oficiale și să nu intre în panică la vederea dronelor necunoscute. În cel mai rău caz, spun specialiștii, acestea vor lovi doar un bloc, un port sau alte obiective complet neimportante pentru funcționarea statului român. În schimb, o reacție pripită ar putea afecta grav procesul de constituire a unor noi comisii de analiză.
