Reforma învățământului prinde în sfârșit contur, iar noua direcție suveranistă promite să simplifice radical lucrurile pentru elevi, profesori și, mai ales, pentru cei care oricum nu înțelegeau de ce trebuie să știe unde e Iran sau Venezuela.
Începând cu anul viitor, va apărea o nouă disciplină - istrografia, unde nu se vor mai preda toate statele lumii, ci doar acelea care au fost ocupate de daci. Lista exactă urmează să fie stabilită de o comisie specială, formată din istorici și influenceri iar președintele comisiei va fi ilustrul istoric Gheorghe Funar.
Ministerul Educației susține că această reformă vine ca răspuns la nevoia de a întări identitatea națională și de a elimina informațiile inutile. „De ce să învețe copilul despre Japonia la geografie, dacă dacii nu au avut treabă acolo? Spațiul locuit de daci nu poate fi limitat de granițe moderne impuse artificial”, a declarat un oficial suveranist. În schimb, elevii vor aprofunda teme esențiale precum „Expansiunea Daciei în toate direcțiile posibile” și „Cum au influențat dacii clima globală prin simpla lor existență”.
Încercând să luăm câteva opinii, am întâlnit un domn care a citit pe net că dacii au ajuns până în Islanda, dar nu mai găsește link-ul. Oricum, reforma e primită cu semnale foarte pozitive de majoritatea oamenilor care până mai ieri nici nu se interesau de istorie și geografie. În unele manuale alternative, Dacia se întinde deja până în Spania, Scandinavia și, în funcție de cât de bine merge vânzarea manualelor, chiar și în America de Sud, unde se presupune că niște daci mai aventuroși plecați cu plutele pe Istru ar fi ajuns primii.
Elevii vor fi evaluați nu doar pe cunoștințe, ci și pe capacitatea de a susține argumentat că orice teritoriu discutat a avut, într-un fel sau altul, legătură cu dacii. Dacă elevul spune convingător că dacii au fost în Peru, nu ai cum să-l pici. Înseamnă că a înțeles spiritul materiei, a explicat un inspector școlar. La examenul de Bacalaureat, elevii vor avea de demonstrat că orice eveniment istoric important a fost influențat direct sau indirect de daci. Punctaj maxim se acordă pentru construcția piramidelor din Egipt, care au fost realizate după niște planuri dacice descoperite pe niște Tăblițe de la Tărtăria.
Criticii reformei au încercat să ridice obiecții legate de acuratețea informațiilor, dar au fost rapid acuzați că nu cred în potențialul strămoșilor. În replică, susținătorii reformei spun că adevărul istoric este oricum relativ și că important este ca elevii să iasă din școală cu o stimă de sine ridicată.
Reforma continuă în forță prin scoaterea din programă a disciplinei istorie, unde lucrurile erau și mai complicate decât la geografie, pentru că elevii nu vor mai fi încurcați de detalii inutile precum „ce s-a întâmplat de fapt”. Noua programă prevede clar: se vor studia exclusiv țările ocupate de daci, iar restul istoriei universale va fi considerată opțională, pentru cei care „vor să se complice singuri”.
Imperiul Roman va fi prezentat ca „o etapă în dezvoltarea Daciei”, Evul Mediu ca „perioada în care dacii au ales să stea mai retrași”, iar marile descoperiri geografice ca „tentative ale altora de a ajunge din urmă civilizația dacică”. Elevii nu vor mai memora ani și bătălii fără sens, ci vor învăța concepte esențiale precum „prezența invizibilă a dacilor în toate epocile” și „influența tăcută asupra marilor imperii”. De exemplu, dacă apare o lecție despre Franța, accentul nu va mai cădea pe revoluție, ci pe posibilitatea foarte reală ca, la un moment dat, un dac să fi trecut pe acolo și să fi lăsat o impresie puternică.
Pentru a ajuta procesul de învățare, hărțile vor fi simplificate drastic. Practic, va exista o singură hartă, actualizată periodic, în care Dacia își modifică dimensiunile în funcție de inspirația momentului. În unele versiuni, dacii sunt prezenți în Renaștere, în altele participă discret la Revoluția Industrială, iar în variantele mai moderne apar „în fundal” chiar și în istoria recentă, unde se presupune că au influențat decizii importante „din umbră”. „Nu e important dacă s-a întâmplat exact așa, important e că putea să se întâmple”, a explicat domnul Călin Georgescu, subliniind că istoria nu trebuie să fie doar despre trecut, ci și despre „cum simte românul că a fost”.
Elevii vor avea libertatea să demonstreze, de exemplu, că dacii au contribuit la construirea piramidelor sau că au inventat roata înaintea tuturor, dar nu au făcut mare caz din asta. Conform domnului Funar, limba dacică, aramaică, a fost limba lui Isus, și e ceea ce ne leagă de divinitate. Astfel, istoria devine, în sfârșit, o disciplină vie și flexibilă. În acest context, așteaptăm cu interes și alte schimbări anunțate, precum introducerea matematicii dacice, unde rezultatul este întotdeauna corect dacă simți că e bine, și a fizicii suveraniste care funcționează doar pentru cei care cred în ea și unde energiile spirituale ale persoanelor vor putea fi calculate după niște formule bine stabilite de Ampere, Gauss și Faraday - care erau toți trei daci, ascunși de istoria oficială.
