După ce nivelul Dunării a scăzut atât de mult încât Reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă a fost oprit preventiv, autoritățile venite în inspecție au constatat că niște angajați de la Nuclearelectrica au transformat reactorul în cazan de țuică.
Inspectorii au fost luați prin surprindere de ingeniozitatea angajaților, și au gustat țuica făcută la Cernavodă, declarându-se satisfăcuți de calitatea ei. Probele tehnologice au fost deja făcute cu succes. În loc de apă grea, instalația funcționează acum cu borhot greu, iar specialiștii spun că temperatura reactorului este „ideală pentru o țuică de prune care să-ți curețe și sinusurile, și amintirile”.
Localnicii din Cernavodă susțin că au observat imediat schimbarea. „Până ieri ieșea abur industrial. Acum miroase a cazan de la bunicu'. Ne-am dat seama că s-a schimbat profilul centralei”, a declarat un pescar care oricum nu mai avea unde să pescuiască. „Dacă tot e seceta asta, e păcat să nu fie folosit reactorul la altceva, mai bine că l-au reprofilat, denotă spirit de afaceri” a declarat ministrul energiei, mulțumit după gustarea unui eșantion.
Ministerul Energiei a transmis apoi oficial că România nu pierde nimic prin această transformare. Potrivit calculelor făcute de specialiștii implicați în proiect, reactorul producea în mod normal aproximativ 700 MW, adică în jur de 16,8 milioane kWh de energie electrică pe zi. La un preț estimat de 1,4 lei/kWh, încasările s-ar fi ridicat la aproximativ 23,5 milioane de lei zilnic. În noua configurație, însă, instalația produce aproape 470.000 de litri de țuică pe zi, iar vândută cu 50 de lei litrul aduce peste 23,5 milioane de lei, motiv pentru care autoritățile au concluzionat că transformarea reactorului în cazan este, din punct de vedere economic, „cel puțin la fel de eficientă” ca producerea de electricitate.
Inginerii centralei spun că adaptarea a fost surprinzător de simplă. Au înlocuit câteva conducte, au montat un șarpe de răcire din cupru și au schimbat panoul de comandă. În loc de „SCRAM”, butonul roșu este acum etichetat „Mai las-o cinci minute că încă-i crudă”. Și sistemul de securitate a fost modificat. Dacă înainte personalul purta dozimetre, acum fiecare angajat primește un păhărel de control la fiecare două ore, pentru verificarea calității produsului. Cei care încep să vorbească prea tare despre politică sunt scoși imediat din tură, pe motiv că testul de calitate a fost depășit. Între timp, mai mulți români au cerut ca proiectul să fie extins și la Unitatea 2, explicând că, dacă tot importăm curent, măcar să exportăm pălincă.
Surse apropiate Guvernului spun că, dacă seceta continuă, următoarea investiție strategică va fi transformarea hidrocentralelor în mori de porumb și a parcurilor eoliene în uscătoare de rufe, pentru ca România să redevină o țară cu energie tradițională.
